Tarta cu bacon si smochine proaspete

Va plac tartele?

Cui nu?...  

Tartele sunt un preparat usor de realizat, nu-ti iau mult timp, sunt pe gustul tuturor! Fie ca e vorba de o obisnuita masa in familie, fie ca asteptati musafiri - optiunea TARTA va fi intotdeauna castigatoare.

Exista cateva clasice, de care cred ca mai toata lumea a auzit: Quiche Lorraine - cea mai populara varianta - care initial era o placinta / tarta deschisa, cu o umplutura de oua, lapte si smantana dulce si bacon afumat. Ulterior in timp, se adauga si branza si devine ce stim noi astazi ca fiind Quiche Loraine. Daca se aduga cas Gruyere aceasta devine "Quiche au Gruyere" sau "Quiche Vosgienne". Mai este apoi Quiche Alsacienne care se deosebeste de Loraine prin prezenta cepei printre ingrediente. Mai exista insa o multime de variante, functie de ingredientele prezente. Ele isi pastreaza si in bucatariile altor limbi, de regula, denumirile frantuzesti, ca de exemplu "Quiche au fromage", sau "Quiche aux champignons", "Quiche aux poireaux" (cu praz - preferata fiicei mele!), ori "Quiche Florentine" - cu spanac, sau "Quiche Provencale" - cu rosii, s.a.m.d. 

Initial aluatul era facut doar din paine, in timp insa, acesta a devenit unul mai fraged, compus, de regula din faina, grasime (unt, untura sau margarina) si smantana acra. 

Toata lumea asociaza  cunoscutele Quiches cu bucataria franceza. Insa originea cuvantului este germanica, din dialectalul "kuche" - diminutiv de la "kuchen" = tort / prajitura... :) Asta e... Nu le pot avea francezii chiar pe toate...

Dar, cam ajunge cu teoria! Sa mai facem si ceva practica.

Am ales pentru Dvs azi o varianta de Quiche mai putin intalnita pe meleagurile noastre - cu smochine proaspete!

Pana la urma, pe acelasi aluat, cu aceeasi umplutura de baza, putem asocia practic orice leguma sau combinatie de legume - am mai facut astfel si cu conopida, si cu broccoli sau cu sparanghel verde - sunt delcioase!

Smochinele proaspete in general se gasesc in supermarket-uri. Daca nu gasiti, puteti folosi si smochine deshidratate, pe care le hidratam in prealabil, fie intr-un vin dulce, licoros, fie fierte in apa, cateva minute.

Avem nevoie de asa:

Pentru aluat: :
200 g de faina
1 lingurita de curry

100 g de unt
1 ou intreg

Pentru garnitura :
200 g bacon afumat (sau piept de porc nu foarte gras) 

4 smochine proaspete
muguri de pin

Pentru umplutura:

2 oua
200 g de smantana dulce 32%
2 linguri de mustar

1 lingura de mascarpone
1 lingura de faina
busuioc proaspat
sare
boia iute

Si facem cam asa:

Le dam intalnire intr-un bol fainii, untului la temperatura camerei si curry-ului. Cu sare.

Amestecam faina cu untul si adaugam galbenusul de ou.

Framantam apoi cu varful degetelor, pana obtinem un aluat ferm.

Intindem aluatul cu sucitorul.

Rulam apoi foaia obtinuta in jurul sucitorului - ne va fi mai usor astfel sa il asezam in tava de tarta.

Asezam foaia de aluat in tava de tarta cu caneluri / ondulata.

Cu ajutorul unui cutit, indepartam surplusul de aluat de pe marginile tavii.

Rumenim baconul / pieptul, taiat bastonase. Nu vom folosi ulei in tigaia antiaderenta, grasimea ce o va lasa baconul fiind suficienta pentru rumenirea lui.

Cata vreme baconul are treaba in tigaie, noi taiem smochinele felii grosute.

Dupa ce s-a rumenit, asezam baconul in tava, imprastiindu-l pe intreaga suprafata a aluatului.

Apoi asezam deasupra si feliile de smochine.

Intr-un alt bol punem galbenusurile (albusurile le pastram separat) si smantana.

Le amestecam bine cu telul si adaugam si mustarul...

... si apoi mascarpone.

Punem si faina...

... si busuiocul maruntit. Vom omogeniza acum totul bine cu telul, asigurandu-ne ca nu ne raman cocoloase.

In alt vas vom bate cu mixerul albusurile cu sare pana devin o spuma tare.

Cand s-au intarit albusurile...

... le adaugam compozitiei noastre din celalalt bol...

... si le incorporam, delicat, cu ajutorul unei marise (spatule de silicon), cu o miscare de rotatie de sus in jos.

Varsam apoi compozitia peste bacon si smochine.

Netezim suprafata.

Presaram pe deasupra mugurii de pin (puteti folosi si seminte de floarea soarelui decorticate)...

... si apoi, in sfarsit, introducem tava in cuptorul preincalzit la 180 grade Celsius, de unde o scoatem dupa vreo 25-30 min, rumena, frumoasa!...

Bon appetit!

Si pe curand!

Saint-Jacques a la bretonne

Sper ca va plac fructele de mare! Eu unul le ador!

Sunt usor de gatit, arata extraordinar in farfurie, sunt extrem de "ofertante" in ceea ce priveste optiunile de gatire, ce mai... Poate ca sunt un pic cam scumpe pentru buzunarul romanului obisnuit - mai putin midiile, care sunt extrem de convenabile ca pret - le gasim in supermaket undeva in jur de 8-9-10 lei, cele vii, proaspete. Saint-Jacques e ceva mai scump, in jur de 70 lei, cu cochilie cu tot kilogramul.
Dar macar de sarbatori, cu ocazii mai deosebite, faceti-va un cadou si delectati-va cu fructe de mare! Fie ca sunt creveti, calamari, caracatita, sepie, langustine sau ca astazi, niste Saint-Jacques, va asigur ca va fi un regal pentru ochi si mai ales pentru papile!...

Va propun pentru azi o reteta bretona.

Saint-Jacques a la bretonne

Ce va propun eu acum este pentru o masa de 4 persoane.

Iata de ce avem nevoie:

12 scoici Saint-Jacques
3 cepe mijlocii
3 échalote (sau ceapa rosie/roz)
1 catel de usturoi
1/2 legatura de patrunjel verde
3 fire de coriandru verde
100 g de miez de paine toast (fara coaja)
1 lingura de faina
1/2 litre de vin alb sec (vin de masa, de gatit)
150 g de unt (folositi va rog unt de 80% grasime, la gatit, de fiecare data)
200 ml de lapte
50 g de pesmet
1 kg de sare grunjoasa
piper
piper rosu

Sa o luam metodic, incet si cu treaba buna, cum zice ardeleanul!

Pregatim toate cele necesare.

Deschidem scoicile, cu grija, sa nu se rupa, sa nu se prea ciobeasca, dar mai ales sa nu distrugem nuca de Saint-Jacques, din interior. Vom folosi un cutit, cu care vom deschide scoica. Operatiunea este simpla, avand in vedere ca cele doua "capace" ale scoicii sunt relativ plate, pe margini.

         Deschidem scoica in intregime.

Scoateti carnea din scoica, razuind cu ajutorul unui cutitas. Atentie sa nu deteriorati nuca de Saint-Jacques, si incercati sa aveti pierderi cat mai putine. Puneti apoi deoparte cochiliile.

Separati nuca propriu-zisa cu partea de "coral" - un apendice, sa-i spunem, al nucii de Saint-Jacques - de culoarea coralului. Nuca mai are pe partea laterala,  o nervura, tot alba, care se scoate si se arunca. La final vom avea doar nuca si coralul.

Taiati nucile de Saint-Jacques in doua si spalati-le bine sub jet de apa, impreuna cu coralul lor. Apoi puneti-le intr-o strecuratoare incapatoare la scurs.

Inmuiati miezul de paine toast in lapte rece.

Curatati si taiati marunt cepele, echalotele si catelul de usturoi.

Intr-o tigaie antiaderenta topiti 100 gr unt si caliti usor ceapa, echalota si usturoiul.

Acoperiti cu un capac. Focul trebuie sa fie pe minim. Vom confia astfel ceapa, echalota si usturoiul timp de 40 de min.

Adaugati apoi faina.

Amestecati cu o spatula de lemn, sau silicon. Nu folositi niciodata o ustensila de metal in tigaia antiaderenta! Riscati sa se zgarie si sa se deterioreze stratul de teflon.

Adaugati vinul alb si amestecati pentru omogenizare.

Pe foc mic, lasati sa dea cateva clocote pentru a se ingrosa un pic compozitia.

Adaugati, in sfarsit, si nucile de Saint-Jacques, cu coralul lor...

... apoi miezul de paine, inmuiat in lapte...

... si patrunjelul si coriandrul tocate. Amestecati bine, asezonand apoi cu sare fina, piper din rasnita si putin piper rosu zdrobit intre degete.

In tava ce va intra la cuptor, pregatiti un pat gros de sare grunjoasa. Asezati deasupra cochiliile de Saint-Jacques - jumatatile mai adanci - bine spalate in prealabil. Sa va asigurati ca sunt bine asezate la orizontala. Acesta este de fapt rostul sarii grunjoase - de a va ajuta sa le puteti pozitiona la orizontala.
Si acum garnisiti cochiliile cu preparatul din tigaie.

Presarati pe deasupra pesmetul...

... si adaugati cam o lingurita din untul ramas.

Gratinati scoicile la cuptor, la modul grill (caldura de sus) sau sub salamandra.

Serviti apoi imediat!





E un regal, va asigur!


Bon appetit si pe curand!

Filet mignon de porc glazurat

E duminica. Sper ca inca nu v-ati apucat de gatit. Sau macar de felul doi sper ca ma lasati sa ma ocup eu!... Cu sfatul si reteta.

Va propun pentru azi un preparat pe care l-am introdus si in meniul restaurantului si care s-a vandut si se vinde bine. Reteta e franceza dar are, dupa cum se va vedea si mici influente orientale, din zone non musulmane, de buna seama.

Vorbim despre porc. Si anume muschi de porc, sau filet mignon de porc. Pe care il vom glazura cu miere si parfuma cu melanjul de 5 condimente chinezesc, cumparat ca atare ("5 condimente" eu l-am gasit in Cluj,  la toneta cu condimente din Pollus, pe aleea cu Carrefour) sau, preparat in casa.

Cinci condimente / mirodenii  este numele celui mai popular amestec de condimente chinezesc, răspândit în întreaga Asie dar şi în Occident. Amestec puternic, echilibrat şi aromat, de dulce, sărat, acru şi iute, amestecul de cinci mirodenii se foloseşte la aromarea cărnurilor şi legumelor, excelent pentru marinate sau mâncăruri înăbuşite.

Ingredientele şi proporţiile acestora diferă de la zonă la zonă însă, cele mai populare amestecuri conţin anason stelat, seminţe de fenicul, cuisoare, piper de Sichuan şi scortisoara chinezească (Cassia), prăjite uneori şi de fiecare dată măcinate. Prportiile pe care le sugerez eu sunt asa:
1 linguriţă anason stelat măcinat
1 linguriţă seminţe de fenicul măcinate
1/2 linguriţă cuişoare măcinate
1/2 linguriţă scorţişoară măcinată
 1 linguriţă piper de Sichuan.
Toate acestea le gasiti la locatia indicata! :)

Sa revenim la porcul nostru.

Garnitura pe care v-o propun e ceva foarte drag mie si papilelor mele, un amestec de ciuperci de padure (dar puteti foarte bine opta pentru champignoane si pleurotus - de gasit peste tot, in orice moment al anului...) si praz.

Champignoanele le vom taia in sferturi sau felii daca ciuperca e mare, sau poate fi lasata intreaga daca e mica (recomand cat mai mici, sunt minunate)...

Pleurotusul il vom felia fasii, dupa ce vom taia capatul cozii, care e de o consistenta mai densa, mai tare si se va gati mai greu. Alegeti ciupercile pleurotus de un brun cat mai crud si dimensiune medie. Cele foarte mari le banuim a fi "ajutate" la crescut, cele mici sunt mai mult coada decat ciuperca...

Iar de la praz, vom folosi partea alba, bastonase / fasii de 4-5 cm, atat din foile albe de exterior, cat si din cele mai galbene, din interior.

Ok.

Sa trecem la reteta.
Ingredientele de care avem nevoie sunt cam asa (eu va propun ca pentru 2 persoane, calculele le faceti voi, daca vreti pentru mai multe):
Muschi de porc: 2 buc a 200 gr fiecare
Praz: 300 gr
Ceapa: o jumatate de ceapa potrivita
Champignoane: 100 gr
Pleurotus: 100 gr
Miere: 10 gr
Sos de soia: 20 ml
Amestec 5 condimente 2 gr
Apa 50 ml
Coriandru proaspat (frunze) o crenguta
Ulei de masline: 50 ml
Sare, Piper.

Vom alege un muschi de porc nu foarte gros, nici prea subtire. Dupa curatarea de pielite, nervuri si grasime ar trebui sa avem in sectiune un cerc de cca 4 cm in diametru. Pentru o portie vom taia bucatile de 200 gr in cate 2 medalioane egale.

Champignoanele daca sunt micute le pastram ca atare, pleurotusul il fasiem dupa cum v-am spus, ceapa o taiem marunt, prazul - bastonase, coriandrul frunze il taiem mai grosier, nu foarte fin, si ne apucam:

Intr-o tigaie calim ceapa maruntita cu un pic de ulei de masline si un praf de sare, 2-3 min. Adaugam apoi bastonasele de praz, sare si piper, mai lasam 3-4 min, adaugam apoi si amescul de ciuperci, mai asezonam odata cu sare si piper, dupa gust, inca 2-3 min si apoi punem tigaia de-o parte.

Intr-o alta tigaie, incinsa cu ulei de masline sigilam carnea (o rumenim), pe fiecare parte.In prealabil am condimentat-o cu sare si piper. Eu unul prefer un amestec de piperuri (negru, alb, verde, roz) macinat din rasnita mai grosier (puteti gasi asa-zisul piper mozaic).
Se adauga mierea, apa si sosul de soia. Reducem pana la consistenta unui sirop si apoi adaugam cele 5 condimente, in tot acest timp lacuind, glazurand periodic carnea.

Repunem tigaia cu legumele pe foc, le infierbantam si apoi, pentru montare in farfurie, vom aseza cele 2 medalioane pe patul format de ciuperci, ceapa si praz. Glazura din tigaia carnii o vom turna peste porc dar nu ocolim nici legumele, sa se bucure si dansele...:) Si apoi plouam ploaie de coriandru verde, pe minunata lucratura!

Si iacata cum mi-a iesit mie! Eu am pus 3 buc de carne, ca mi-s mai flamand...

Parere: daca credeti ca va iese prea in sange, puteti pune intermediar carnita la cuptor la vreo 200 grade vreo 5 min si apoi continuati cu glazuratul in tigaie.

Na, spor la treaba si sa ne auzim / citim cum v-a iesit!

Bon appetit si ...pe curand!